Sorb lumina zorilor de aur,
tac și nu cuprind tot din tot
... înțeleg frumusețea florilor,
dar nu pot să cobor privirea.
Scriu ca să reziști nemuritor,
adorm și totuși morții nu mor
... poeții desenează pe asfalt,
eu doar cânt în tăcerea nopților.
Mă tentează frumusețea ta iubito
... te pictez în chipuri de smarald.
Seri de înger - nopți de cuget,
cad în privirile-ți de diamant,
argintul meu se ruginește trist.
Nemuritor mai urc o treaptă
poezia... sunt barbar și artist.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu