Soare stins

 Vrei să înțelegi totul; 

 întreabă care-i scopul, 

 Nici nu știu de ce scriu, 

 simplă mână de pământ 

 ... mă spulber rătăcitor, 

 pierdut din priviri în vânt. 

 Doar o secundă-n gând, 

 efemer în absolutul grădinii; 

 nimic și tot în amestecul firii. 

 Să înțeleg ca izvor de vid 

 cum să fiu un om lucid, 

 cum să știu că sunt eu 

 pierdut în amănunte mute. 

 Fiecare clipă-i veșnicie 

 și timpul tău este învins, 

 nu-nțelegi, regulile lumii 

 ... nu vezi ce-i nimicnicie. 

 Sorb din priviri razele lunii, 

 noapte bună soare stins...